Pentru pacienti

Informatii utile pentru pacienti, descrierea metodelor si serviciilor medicale. Afla ce trebuie sa faci inainte de efectuarea unei analize medicale. Pentru mai multe informatii consultati www.synevo.ro

BOALA HEMOROIDALA

SIMPTOME : 1. DUREREA: de la simpla senzatie de presiune, pana la criza hemoroidala acuta; 2. SANGERAREA: sange rosu-aprins la sfarsitul scaunului ("coafeaza"scaunul sau apare pe hartia igienica), in cantitate mica/moderata , dar care repetata poate duce la anemie; 3. ALUNCAREA MUCOASEI: la inceput este intermitenta, in timp, in absenta tratamentului, devine permanenta, antrenand exteriorizarea hemoroizilor. RECOMANDARI: 1. Consumati alimente bogate in fibre: legume, fructe proaspete, cereale; 2. Consumati lichide suficiente: minim 1,5-2 litri /zi; 3. Practicati in mod regulat exercitiu fizic: mers in ritm rapid, alergari usoare, jogging; 4. Combateti constipatia; 5. Urmati tratamentul cu venotonice prescris de medicul dumneavoastra. DE EVITAT: 1. Statul prelungit pe scaun; 2. Condimente iuti: mustar, boia de ardei iute, piper; 3. Practicarea anumitor sporturi: motociclism, ciclism, calorie; 4. Modificarile tranzitului intestinal (atat constipatia, cat si diareea pot precipita o criza hemoroidala); 5. Consumul de alcool si alte bauturi excitante: cafea, ceai negru, Coca-Cola.

CHISTUL GLANDEI BARTHOLIN

INCIZIA GLANDEI BARTHOLIN Glanda Bartholin are dimensiunea unui bob de mazăre şi se situează pe o parte şi de alta a orificiului vaginal. Aceasta este responsabilă de secreţia lichidului necesar lubrifierii vaginului. In mod normal, aceste două mici glande nu se pot vedea sau simţi, dar, in cazul in care canalele ce fac legătura dintre aceste glande şi vagin se infundă, glandele Bartholin pot ajunge şi la dimensiunile unei nuci, a unei portocale. in asemenea situaţii, este necesar fie tratament cu antibiotice, fie o intervenţie chirurgicală minoră (incizie).

CONSULTATIE GINECOLOGIE

Consultatii de rutina, examenul sanilor, examen de secretie vaginala si testul Papanicolau de depistare a leziunilor precursoare ale cancerului de col uterin ...

CONTRACEPTIE-STERILET

MONTAREA ŞI INLĂTURAREA STERILETULUI - steriletul este un dispozitiv mic care se plasează intrauterin şi este util in cazul in care nu vă doriţi, in viitorul apropiat, copii. in urma studiilor efectuate, s-a demonstrat că un sterilet oferă o siguranţă de 96 % contra unei sarcini nedorite. Steriletul nu este cu nimic mai periculos decit alte metode contraceptive. Montarea şi inlăturarea unui sterilet se face doar de medicul ginecolog, şi doar el poate stabili tipul de sterilet potrivit pentru dvs. In momentul montarii trebuie sa aveti un examen Babes-Papanicolau efectuat in ultimul an,rezultat care trebuie sa infirme prezenta unei patologii a colului uterin.Procedura vă ia, in medie, 10 minute şi nu presupune durere sau disconfort. in cazul in care vă este frică de durere, puteţi solicita şi anestezie locală.

DIETA IN LITIAZA RENALA

LITIAZA CALCICA - consum de lichide 1,5-2 L/24 ore (apa plata, ceaiuri de plante, eventual diuretice); de evitat apele minerale alcaline; - se reduce aportul de alimente bogate in calciu si fosfor ( ex: lapte si derivate de lapte, branzeturi, cascaval, fasole uscata, nuci cereale, ciocolata); -se reduce aportul de sare (2-4g/24h), se evita alimentele conservate prin sare -tratament diuretic LITIAZA OXALICA masurile de la litiaza calcica la care se adauga: -evitarea alimentelor bogate in oxalate (ex. macris, sfecla, rosii, spanac, telina, ceai negru sau verde, portocala, vitamina C in exces, cacao, ciocolata); Tratament diuretic cu supliment de fosfati, care impiedica eliminarea de oxalati prin urina LITIAZA FOSFORICA masurile de la litiaza calcica la care se adauga: -tratament diuretic cu supliment de saruri de aluminiu, care impiedica absorta idigestiva a fosfatilor; -daca urina este alcalina se folosesc acidifiante ale urinii (ex. vitamina C) LITIAZA FOSFO-MAGNEZIANA masurile de litiaza de la litiaza calcica si in plus: -tratamentul infectiei urinare associate; -acidifierea urinii LITIAZA URICA -cura de diureza (peste 2L /24h); -reducerea consumului de alimente care cresc concentratia de acid uric din sange si, deci, eliminarea acestuia in urina (ex. viscere, carne de animal tanar, vanat, sardele, supe de oase, mezeluri, ciocolata, spanac, branza fermentata, ciuperci, fasole, mazare, linte, bob; -se recomanda carne de maximum trei ori pe saptamana, lactate proaspete, oua, fructe, legume cu exceptia celor interzise , citrice; -combaterea obezitatii; -tratament medicamentos pentru alcanizarea urinii si reducerea sintezei de urat in organism. LITIAZA CISTINICA -cura de diureza (3L/24h, inclusive in timpul noptii); -alcanizarea urinii si eventual medicatie care scade cantitatea de cistina din urina. LITIAZA XANTICA -exclusiv cura de diureza. SE VA EVITA CONSUMUL MARE DE LICHIDE IN TIMPUL COLICII RENO-URETRALE ( A CRIZEI DUREROASE)!

ECOGRAFIA MAMARA

Ecografia mamara este metoda de electie pentru depistarea leziunilor in sanii cu structura proeminent fibro-glandulara fiind metoda de prima intentie pentru investigarea mamara la femeile tinere inaintea varstei de 40 de ani.Este, de asemenea,o examinare complementara mamografiei, obligatorie la femeile care pastreaza acest tip de structura si dupa varsta de 40 ani. La aceasta categorie de varsta, examenul mamografic radiologic ramane obligatoriu pentru depistarea focarelor de microcalcificari suspecte semn indirect si foarte incipient al leziuni maligne mamare. Ecografia mamara este utila pentru obiectivarea leziunilor depistate mamografic, precum si pentru diferentierea lor, avand o specificacitate crescuta fata de mamografie, care ramane o metoda mai sensibila ( ecografia poate face diferentieri de structura lichid/solid). Ecografia mamara este utila si pentru studiul limfonodulilor axilari. Ecografia mamara vizualizeaza imagini chistice incepand de la 1-2 mm diametru si leziuni solide de 5 mm diametru, ramanand insa cea mai subiectiva dintre toate metodele imagistice (operator- dependenta). Ecografia mamara avantaje: - metoda neinvaziva - rapida - usor accesibila si repetabila la orice interval - nu are contraindicatii, restrictii sau efecte secundare - permite urmarirea evolutiei naturale sau dupa tratament a leziunilor - nu necesita nici un fel de pregatire anterioara a pacientului

ECOGRAFIA TRANSVAGINALA

ECOGRAFIA TRANSVAGINALĂ Este o metodă de investigaţie non-invazivă şi care nu iradiază,extrem de utilă pentru depistarea eventualelor probleme ginecologice. Spre deosebire de ecografia pelviană, care are drept instrument un transductor şi a unui gel special aplicat la suprafaţa pielii, ecografia transvaginală constă in introducerea unei sonde in vagin, astfel că medicul va putea vizualiza uterul şi ovarele oferind detalii mult mai precise faţă de alte metode de investigare. Ecografia transvaginală nu este dureroasă, de obicei, femeile simt doar un mic disconfort trecător. Ecografia transvaginală se efectuează la inceputul sarcinii si se poate repeta ori de cate ori este nevoie in timpul sarcinii. Aceasta permite redarea imaginilor embrionului. Un embrion poate fi vizualizat la inceputul sarcinii, incepand cu săptămana a 5-a de sarcină. Ecografia poate stabili dacă sarcina evoluează sau nu prin prezența sau absenţa bătăilor cardiace si dacă sarcina a crescut corespunzător in functie de datei ultimei menstruaţii. De asemenea, ea permite studierea placentei, investigarea unor sangerări asociate sarcinii, diagnosticarea incompetenţei cervicale (deschiderea colului), permite evaluarea riscului de pierdere a sarcinii şi diagnosticarea sarcinii extrauterine. Există numeroase afecţiuni ginecologice in care este utilă efectuarea unei ecografii transvaginale: - chist ovarian; - sangerări vaginale anormale; - menstruaţii neregulate; - evaluarea problemelor de fertilitate; - fibroame uterine; - durerea pelvină; - diagnosticarea sarcinii extrauterine.

ECOGRAFIE PEDIATRICA DE SOLD

Ecografia de sold este o metoda sigura, non-invaziva si nedureroasa care este realizata bebelusilor pentru a se depista diverse anomalii locale. Cea mai frecventa afectiune depistata cu ajutorul acesteia este displazia de dezvoltare de sold la bebelusi. Examinarea cu ultrasunete poate fi facuta copiilor chiar si la 4-6 saptamani dupa nastere. Majoritatea medicilor chiar recomanda realizarea ei tuturor copiilor de aceasta varsta pentru a se observa eventualele anomalii de dezvoltare a articulatiei soldului. Ecografia de sold nu poate fi facuta cu precizie decat pana la varsta de 6, maxim 8 luni. Incepand cu aceasta varsta capul femural se osifica, iar patrunderea ultrasunetelor va fi imposibila. Riscul de dispalazie de sold creste in urmatoarele cazuri: - bebelusul sta inghesuit in uter (din cauza ca este prea putin lichid amniotic - sarcina cu oligohidramnios); - in cazul in care bebelusul are o pozitie anormala in uter (pozitie pelviana); - copiii cu istoric de displazie de sold in familie; - displazia de sold apare mai des la fete decat la baieti; - displazia de sold apare mai des la primul nascut din familie. Medicii vor tine cont de toti acesti factori atunci cand decid verificarea soldurilor prin ecografie. Medicii te vor trimite cu bebelusul la ecografie de sold si in alte cazuri cum ar fi: - la nastere, copilul nu este capabil sa-si miste coapsa spre exterior la nivelul soldului (pe cat este posibil in mod normal); - unul dintre solduri face " clic" atunci cand medicul, la un control de rutina, deplaseaza coapsa copilului spre exterior - medicul constata diferente de lungime intre piciorusele bebelusului; - piciorusele bebeluslui au un aspect diferit. Ecografia de şold este recomandată tuturor copiilor cu unul sau mai mulţi factori de risc. Ea se va efectua, ideal, la 4-6 săptămani de viaţă. Cum se face ecografia de sold la bebelusi? In timpul ecografiei poti insoti copilul in camera de examinare. Acesta este partial dezbracat si ii este indepartat scutecul. El este asezat pe masa de consultatii pe spate sau pe o parte. Medicul va aplica pe sold un gel special, incolor, care ajuta la propagarea undelor sonore, dar si la impiedicarea patrunderii aerului intre sonda de explorare a ecografului si pielea bebelusului. In timpul examinarii se foloseste un echipament special cu ultrasunete. Acesta trimite unde sonore in zona de sold transpunandu-se in imagini pe un ecran computerizat. Imaginile alb-negru surprinse evidentiaza atat structura interna a oaselor (soldului), capul femural , dar si alte particularitati ale zonei. Ecografia de sold nu este o procedura dureroasa. Cel mult, bebelusul poate simti o usoara presiune atunci cand sonda este miscata pe piele si o senzatie de rece de la gelul aplicat. Bebelusii ar putea incepe sa planga atunci cand sunt in sala de consultatii, mai ales daca sunt tinuti nemiscati, pentru rezultate cat mai precise. Insa reactiile lui nu au legatura cu procedura in sine. De aceea, unii medici recomanda sa hranesti bebelusul inainte de ecografie pentru ca asta l-ar putea ajuta sa stea mai relaxat si sa nu planga. De asemenea, incearca sa vorbesti mereu cu el si sa ii canti sau sa iti vada chipul. Aceste lucruri l-ar putea linisti si relaxa. Un radiologist va interpreta rezultatele ecografiei si le va transmite pediatrului. Acestea ar putea fi gata in maxim 2 zile. In cele mai multe cazuri, rezultatele necesita interpretare si nu pot fi date pe loc. Nu exista riscuri asociate cu ecografia. Spre deosebire de alte teste care folosesc raze X, radiatiiile nu sunt implicate in cazul ecografiei.

ELECTROCAUTERIZAREA

DIATERMOCOAGULAREA COLULUI UTERIN Procedura mai este numită electrocauterizarea şi reprezintă o intervenţie chirurgicală prin care ţesutul bolnav al colului uterin este ars cu ajutorul curentului electric. Cu ajutorul unui cateter electric, se efectuează cauterizarea electrică. Se efectuează in primele zile dupa menstruaţie, astfel incat escara rezultată să aiba timp să se elimine pana la menstruaţia următoare. Nu este necesară anestezia locală, deoarece sunt foarte puţine terminaţii nervoase la nivelul colului uterin. Inainte de efectuarea electrocauterizării se impune un examen ginecologic in prealabil, pentru a exclude stările care contraindică această procedură. La nivelul colului, in locul unde s-a realizat electrocauterizarea se formează o escara (crustă) care se va elimina in 3-4 saptamani, perioadă in care va persista o scurgere vaginală murdară. Dupa eliminarea escarei poate urma o scurgere sangvinolentă, dar nu foarte abundenta, care poate dura 10-15 zile. Cicatrizarea completă se obtine in aproximativ 6 saptamani, perioadă in care se recomandă repausul sexual. Pentru a favoriza cicatrizarea se poate administra vitamina C pe cale orala. Dupa 2 luni de la procedură, se recomandă reexaminarea ginecologică; in cazul in care se constata o epitelizare incompletă se va repeta colposcopia si se va completa electrocauterizarea. Contraindicaţii: - sarcina - Inflamaţia acută sau subacută a parametrelor, anexelor - starile febrile in general In primele 48 de ore dupa efectuarea acestei proceduri se recomandă repaus fizic iar in primele 5 zile se va asocia un atibiotic pe cale orală, pentru a evita reactivarea unei infecţii anexiale latente. La nivelul colului, in locul unde s-a realizat electrocauterizarea se formează o escara (crustă) care se va elimina in 3-4 saptamani, perioadă un care va persista o scurgere vaginală murdară. Dupa eliminarea escarei poate urma o scurgere sangvinolentă, dar nu foarte abundenta, care poate dura 10-15 zile. Cicatrizarea completă se obtine in aproximativ 6 saptamani perioadă in care se recomandă repausul sexual.

EXAMEN COPROPARAZITOLOGIC

Rezultate fals negative pot sa apara daca in saptamana care precede testul, s-au administrat bariu, bismut, Metamucil, uleiuri minerale, Tetraciclina, medicamente antiamoebiene, antidiareice, antiacide ...

FOLICULOMETRIE

FOLICULOMETRIE numită altfel şi controlul funcţionării ovarului , foliculometria este o metodă prin care medicul poate determina prezenţa ovulaţiei, verifică dimensiunile şi etapele de creştere a foliculelor, grosimea endometrului, etc. Foliculometria se efectuează la un specialist ecografie sau in obstetrică-ginecologie. Se fac mai multe ecografii transvaginale timp de 10 zile pentru a monitoriza in dinamică creşterea foliculelor ovarieni. in caz de necesitate, procedura se efectuează mai multe luni la rand. Este indicată femeilor care suferă de infertilitate hormonală.

Ghid de recoltare materii fecale pentru coprocultura

Recoltarea trebuie facuta inaintea institurii oricarui tratament antimicrobian. Prelevarea se face cu lingurita coprorecoltorului vizand portiuni lichide si mai ales cele mucoase sau sangvinolente, daca exista ...

Ghid de recoltare materii fecale pentru depistarea hemoragiilor oculte

Testul se face din materii fecale. Proba se recolteaza intr-un recipient uscat, un container curat de unica utilizare din material plastic ...

Ghid de recoltare urina pentru examenul de urina si urocultura

Curatati zona genito-urinara cu apa si sapun; la barbat se va asigura curatarea meatului si glandului; la femeie in caz de secretie abundenta sau menstruatie ...

Ghid de recoltare urina/24 ore

Urina din 24 ore se recolteaza in recipiente curate chimic; pe durata recoltarii, urina va fi tinuta la frigider. In timpul recoltarii aportul de lichide trebuie sa fie normal ...

HOLTER EKG

Cand este indicat holterul ekg? Investigatia prin holter EKG evidentiaza ritmul cardiac pe o anumita perioada de timp, de obicei 24-48 de ore si ajuta la decelarea diferitelor tulburari de ritm. Pe intelesul tuturor, putem detecta ca inima nu bate bine, ca inima bate prea repede (tahiaritmie) sau prea incet (bradiaritmie). Tahiaritmiile sunt diverse tulburari de ritm care pot aparea pe o monitorizare. De obicei investigatia se indica in cazul in care pacientii prezinta simptome sugestive de aritmii cardiace (sincopa , pierderea starii de constienta, palpitatii). Folosim de asemenea aceasta investigatie cu holter EKG si pentru detectarea ischemiei silentioase, caz in care pacientul nu simte nimic dar de fapt survin modificari EKG fara nici un fel de simptom, lucru care poate fi detectat foarte bine pe holter. O alta aplicatie practica este in cazul bradiaritmiilor unde se poate pune indicatia de stimulator cardiac. Ce informatii ne ofera? Ca si interpretare a holterului EKG, acesta ne ofera o multitudine de informatii in legatura cu iscehmia miocardica silentioasa, bradiaritmiile sau tahiaritmiile (cum ar fi fibrilatia atriala sau tahicardiile ventriculare), informatii care ne ajuta in stabilirea tratamentului adecvat, fie el medicamentos, interventionaCe informatii ne ofera Ce este monitorizarea Holter EKG? Electrocardiograma ambulatorie, monitorizeaza activitatea inimii in cursul activitatilor uzuale. Ajuta la detectarea aritmiilor (frecvente cardiace prea mari, prea mici sau batai neregulate). Ce presupune testul Holter? Se lipesc cativa electrozi mici pe pieptul pacientului, acestia fiind conectati prin cabluri de un aparat mic, usor, care inregistreaza si monitorizeaza inimia, adesea numit aparat Holter (asemanator ca dimensiuni cu un mp3 player, deci poate fi purtat la curea sau in buzunar cu usurinta). Inregistrarea se face pe 24 sau 48 de ore si poate fi de doua niveluri diferite de complexitate (3 derivatii sau 12 derivatii), in functie de necesitatile de diagnostic ale pacientului. inregistrarea pe 3 derivatii este cea care se face de prima intentie, pentru a descoperii anomaliile de ritm cardiac. In cazul in care se observa anumite modificari mai importante, cu indicatii ulterioare pentru alte proceduri complexe (cum ar fi ablatii de flutter, de alte circuite aberante sau de focare ectopice), este recomandata inregistrarea pe 12 derivatii, pentru ca in aceste situatii este foarte importanta localizarea cat mai precisa a curentilor electrici anormali. Montarea aparatului pe pacient dureaza aproximativ 5-10 minute, urmand ca persoana ce are Holterul sa nu il scoata (nici in somn) pana a doua zi (Holter pe 24 de ore) sau a treia zi (Holter pe 48 de ore) si sa aiba grija ca aparatul sa nu cada sau sa se ude. Ce trebuie sa faci pentru o monitorizare Holter corecta? Pentru a asigura inregistrarea de o calitate cat mai buna este important ca pacientul sa nu faca miscari foarte ample cu bratele, sa nu faca sport sau sa desfasoare activitati intens solicitante pentru muschi, intrucat electrozii vor capta activitatea electrica a muschilor toracelui si bratelor, iar imaginea cordului nu poate fi distinsa corect pe intreaga durata a acestor activitati. Pentru ca inregistrarea sa fie relevanta, insa, pacientul nu trebuie sa stea exclusiv linistit, ci sa-si desfasoarea activitatea de zi cu zi in mod normal, chiar sa fie cat mai activ cu putinta (dar fara efort fizic intens). Dupa terminarea intervalului de inregistrare, pacientul aduce aparatul pentru a se analiza traseul EKG, interpretare ce poate dura de la 30 la 60 de minute, in functie de calitatea inregistrarii si gravitatea si frecventa problemelor ce apar pe EKG. Medicul are nevoie de acest timp pentru a interpreta EKG-ul cu atentie tot traseul inregistrat, asa incat niciun eveniment sa nu fie trecut cu vederea. Dupa acest interval, medicul discuta cu pacientul despre aspectul inregistrarii si stabilesc de comun acord cursul terapeutic de urmat.

INFECTIA HPV(human papilloma virus)

HPV - Human Papilloma Virus este un virus comun care se transmite prin contact sexual (vaginal, oral sau anal). Infecţia persistentă cu HPV reprezintă cauza principală a cancerului de col uterin. Infectia cu HPV nu prezinta simptome. Persoanele cu varste cuprinse intre 15-26 de ani, sunt cele mai expuse contactarii cu HPV, prin activitate sexuala. Sunt descrise aproape 40 de genotipuri care pot fi localizate la nivelul organelor genitale atat la bărbat, cat şi la femeie, precum şi in faringe şi cavitatea bucală, determinand infecţii asimptomatice. Genotipurile diferă prin gradul de risc conferit post-infecţie pentru dezvoltarea cancerului: genotipuri de HPV cu grad ridicat de risc - high risk - determină la femei modificări ale celulelor de la nivelul zonei cervico-vaginale şi pot duce la dezvoltarea cancerului de col uterin genotipuri de HPV cu grad scăzut de risc - low risk - pot duce la apariţia condiloamelor acuminate (condilomatoza genitală) De cele mai multe ori sistemul imun reuşeşte să elimine virusul in aproximativ 2 ani, inainte ca acesta să producă probleme de sănatate. Persistenţa infecţiei cu HPV pentru mai mulţi ani poate să duca la apariţia cancerul de col uterin. Anomaliile celulare precanceroase şi toate tipurile de cancer de col uterin sunt determinate de infecţia persistentă cu cel putin unul dintre cele 15 genotipuri de HPV cu grad inalt de risc (high risk), cele mai importante fiind genotipurile HPV 16 şi HPV 18 care sunt implicate in 70% din cazuri. in apariţia cancerului de col uterin sunt descrise 4 etape: 1 infecţia primară cu HPV 2 persistenţa infecţiei cu HPV (vs. eliminarea virusului) 3 evoluţia infecţiei persistente către leziuni precanceroase 4 invazia Genotiparea HPV: are la baza tehnici de biologie moleculară (PCR , hibridizare) care sunt aplicate unei probe de celule recoltate de la nivelul zonei cervico-vaginale şi resuspendate in mediu special pentru citologie; tehnica identifică prezenţa in proba examinată a ADN-ului HPV pentru 36 de genotipuri de HPV

INSUFICIENTA VENOASA

DE EVITAT: 1- Imobilizarea prelungita si activitatile statice 2- Hainele stramte (jeans, dresuri, sosete) 3- Incaltamintea plata si tocurile mai inalte de 5 cm 4- Baile fierbinti, sauna, baile de abur (caldura intensa la nivelul gambelor) 5- Expunerea prelungita la soare ( mai ales in sezlong) 6- Anumite sporturi : tenisul, gimnastica aerobica si echitatia 7- Pilulele contraceptive in doze excesive 8- Greutatea corporala in exces RECOMANDATE: 1- Miscari ale gambelor la intervale regulate, atunci cand sunteti obligate la imobilizare prelungita, mici sarituri pe varfuri si pasi energici in cazul unei activitati statice prelungite 2- Imbracamintea mai lejera 3- Incaltamintea cu toc cuprins intre 3-5 cm 4- Fiecare dus sa se incheie cu un dus cu apa rece la nivelul gambelor (de jos in sus) 5- Stai cu gambele ridicate in timpul noptii de cate ori este posibil 6- Anumite sporturi: inotul , joggingul, dansul , ciclismul, mersul pe jos in ritm rapid 7- Prevenirea constipatiei 8- Purtarea de ciorapi medicinali.

POLIPI UTERINI

POLIPECTOMIE CU ANALIZĂ HISTOLOGICĂ A COLULUI UTERIN Reprezintă o procedură prin care polipii cervicali sunt extirpaţi şi trimişi la laborator spre analizare. Analiza histologică vă va arăta de tipuri de celule formau polipul cervical şi natura formaţiunii. Deseori, femeile care suferă avortului spontane repetate sau cele care suferă de infertilitate pot avea polipi. Procedura este indicată tuturor femeilor la care au fost depistaţi polipi cervicali.

PREGATIREA PENTRU SARCINA

PREGĂTIREA PENTRU SARCINĂ - specialiştii recomandă ca pregătirea pentru sarcină să fie efectuată cu circa 6 luni inainte de a concepe copilul. Atunci cand veţi păşi pragul medicului ginecolog, acesta vă va spune care este lista de analize şi investigaţii ce trebuiesc efectuate, vi se va stabili un regim de viaţă pe care să-l urmaţi, astfel, să aveţi o sarcină şi un copil sănătos. De asemenea, in cadrul vizitei la medicul ginecolog, va trebui să discutaţi toate aspectele ce ţin de istoricul familial al femeii, de afecţiunile cronice. In cazul in care unele analize scot la iveală anumite probleme medicale, vi se va recomanda tratamentul corect pană a rămane insărcinată.

Prevenirea aparitiei cistitelor repetate

1. Aport crescut de lichide in special apa plata 2. Urinare frecventa 3. Stergere dupa defecatie dinspre zona genitala spre anus 4. Igiena intima zilnica 5. Folosirea dusului in detrimental baii in cada 6. Golirea vezicii urinare imediat dupa contact sexual 7. Evitarea folosirii deodorantelor sau a altor produse cosmetice in zona genitala MASURI NEMEDICALE DE TRATAMENT 1.Hidratare 2 Folosirea unei paturi electrice aplicata pe abdomenul inferior 3. Bai de sezut cu apa calda 15-20 minute

Principii de nutritie in caz de tulburari functionale intestinale

CAND CONSTIPATIA REPREZINTA PROBLEMA PRINCIPALA TREBUIE ASIGURAT UN APORT HIDRIC CORESPUNZATOR (1.5 - 2 LITRI DE APA PE ZI) SI UN REGIM BOGAT IN FIBRE - cereale la micul dejun (fulgi de secara, orz, ovaz, grau); - legume verzi, crude sau gatite ( fasole verde, dovlecel, morcov, spanac, salata); - fructe crude sau gatite (mere, pere, piersici, caise, prune); - paine integrala, neagra, graham, de secara; - sucuri de fructe proaspete , dimineata pe stomacul gol. SE POT CONSUMA IN CANTITATI MODERATE: - lapte si derivate; - carne si mezeluri; - oua. TREBUIE EVITATE: - cascavalul si branzeturile in exces; - carnea si produsele din carne ca aliment de baza; - painea alba si fainoasele; - orezul; - mancarea de tip fast-food. CAND DIAREEA REPREZINTA O PROBLEMA PRINCIPALA SE VA PREFERA O ALIMENTATIE BAZATA PE : - orez, gris, porumb, aluaturi; - carne slaba de vitel, pasare, sunca slaba, jambon degresat; - peste slab, fiert, gratar; oua fierte tari; - branzeturi uscate; - unt si ulei crud; - supa de zarzavaturi strecurata; - paine prajita sau paine mai veche (3zile). SE VOR EVITA: - lapte, iaurt, branzeturi proaspete; - legume verzi sau gatite (varza, mazare, fasole uscata, linte, cartofi rosii, vinete); - fructe crude sau gatite; - produse de patisserie; - bauturi dulci sau acidulate. IN AMBELE SITUATII ESTE DE EVITAT ABUZUL DE EXCITANTE:CAFEA, ALCOOL,TUTUN

SCREENING PRENATAL PENTRU AFECTIUNI GENETICE

SCREENING prenatal pentru afecțiuni genetice - reprezintă o serie de investigații neinvazive, recomandate a fi efectuate la toate femeile insărcinate, indiferent de varsta și de antecedentele familiale. Dublu şi Triplu Test sunt două dintre cele mai importante analize genetice recomandate gravidelor. Acestea depistează riscul de a da naştere unui copil cu anomalii cromozomiale. Pentru o eficacitate maximă, Dublu Test trebuie efectuat in perioada dintre 11-13 săptămani de sarcină, iar Triplu Test - la un termen de 15-18 săptămani. Ele includ analize de laborator, care se efctuează obligator cu o ecografie fetală și consultația medicului ginecolog, care completează toate datele primite intr-un program electronic care in mod automat calculează riscul pentru anumite anomalii cromozomiale. Screening-ul prenatal este indicat tuturor gravidelor, indiferent de varstă. indeosebi, ar trebui să facă analiza femeile care sunt expuse fumului de ţigară, au diabet zaharat sau alte boli cronice grave. Recomandarea este valabilă mai ales pentru femeile trecute de varsta de 35 de ani. Cu cat varsta mamei este mai mare, cu atat riscul de a naşte un copil cu boli genetice este mai inalt. In cazul in care se depistează că micuţul suferă de o maladie genetică, cuplul va hotăra: să intrerupă sau nu sarcina. Testul nu necesită o pregătire aparte.

TEST BABES-PAPANICOLAU

Atunci cand este efectuat regulat, testul Papanicolau identifică precoce celulele anormale, inainte ca acestea să se transforme in celule canceroase. Aşa cum cancerul de col uterin, la debut, nu are simptome, nu doare şi nu dă nici un fel de senzaţii, doar prin analizarea frotiului citologic poate fi depistată orice atipie/modificare patologică a celulelor colului uterin. Testul citologic cervico-vaginal Babeş Papanicolau se recomandă a fi efectuat anual, dar nu mai devreme de un an de la inceperea activităţii sexuale. In cazul in care apar anomalii ale celulelor epiteliale medicul specialist poate recomanda repetarea acestuia la 6 luni, după tratament, asociat eventual altor investigaţii - colposcopie, genotiparea HPV. In cele două zile premergătoare vizitei la ginecolog trebuie să eviţi contactul sexual, irigaţiile vaginale, spermicidele, ovulele etc. altfel testul nu va fi concludent. Recoltarea probelor pentru laborator durează cateva minute şi este o operaţiune nedureroasă. Medicul foloseşte un instrument numit specul, care ţine vaginul deschis, iar cu o spatulă sau o perie fină, recoltează celule de pe colul uterin. După test, poţi să-ţi continui ziua ca de obicei, fără nicio interdicţie. Rezultatele testului Papanicolau Astăzi, rezultatele unui test Papanicolau nu mai vin sub formă de cifre aşa cum se făcea cu ceva ani in urmă. Interpretarea şi clasificarea rezultatelor acestui test a beneficiat de o transformare importantă prin inlocuirea vechiului sistem de clasificare numerică - clasa I-V - cu sistemul Bethesda, adoptat prin consens in 2001. Interpretarea rezultatelor se face astfel mult mai clar prin: raportarea calităţii recoltării testului, aprecierea generală a rezultatelor - negativ pentru o leziune intraepitelială sau malignă, descrierea modificărilor benigne - infecţii, descrierea modificărilor reactive asociate cu inflamaţia, atrofia, iradierea. Posibilele modificari anormale ale celulelor epiteliale : - ASCUS - celule scuamoase atipice, care nu sugerează clar prezenţa unei leziuni precanceroase - LSIL - leziuni intraepiteliale scuamoase de grad redus, care cuprind displaziile uşoare şi modificările asociate infecţiei HPV. - HSIP - leziuni intraepiteliale scuamoase de grad inalt, care cuprind displaziile moderate, severe şi carcinomul in situ. - Neoplasm - carcinom cu celule scuamoase

Noutati